Riscuri penale. Suspendarea depunerii declarației privind beneficiarul real nu înseamnă și suspendarea supravegherii.

Odată cu pandemia COVID-19, peste 280.000 de companii din România riscă insolvența, 37% din companii și-au redus deja activitatea, 23% și-au închis activitatea și doar 40% își continuă activitatea într-un ritm normal, potrivit unui studiu realizat de termene.ro, platforma care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Mai mult decât atât, piață bursieră a pierdut 55 miliarde lei, fiind cea mai rapidă scădere valorică din istorie într-un interval atât de scurt, iar BNR și CEC Bank dau asigurări de luare a unor măsuri care vin în sprijinul populației și al companiilor, potrivit zf.ro.

Acesta a fost contextul în care Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 29/2020 privind unele masuri economice şi fiscal-bugetare (denumită în continuare „Ordonanță”) , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230/21.03.2020.

În cuprinsul Ordonanței, la art. IX alin. (1) se prevede că termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real, prevazut de art. 56 alin. (4) şi 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, iar pe durata stării de urgenţă se suspendă depunerea acestei declaraţii.

Totodata, la alin. (2) se prevede că termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real, prevăzut de art. 344 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările şi completările ulterioare, şi termenul prevăzut de art. 63 din Legea nr. 129/2019 (denumita în continuare „Legea”), se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, iar pe durata stării de urgenţă se suspendă depunerea acestei declaraţii.

Ce nu s-a punctat și merită luat în calcul este faptul că restul obligațiilor prevăzute de Lege rămân nemodificate, inclusiv înregistrarea ca entitate raportoare. Acest lucru aduce după sine multiple riscuri penale, atât din punct de vedere al incidenței legislației naționale, cât și a celei europene.

În România, unitatea al cărui obiect de activitate îl constituie, printre altele, supravegherea şi controlul, conform legii, al entităţilor raportoare în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului este Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor („Oficiul”).

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Oficiul sesizează, în condițiile prevăzute de lege, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații sau alte autorități competente cu privire la situaţii de neconformitate a entităţilor raportoare.

La nivel european, există un număr de 28 de Unități de Informații Financiare, astfel cum se arată pe pagină europol.europa.eu, al căror scop, pe lângă colaborarea directă, este acela de a analiză informațiile cu privire la tranzacțiile suspecte ce pot deriva din activități infracționale precum spălarea banilor, dar și eventuale infracțiuni „predicat”, spre exemplu evaziunea fiscală, astfel cum reiese din Directiva (EU) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului.

Pe lângă unitățile menționate anterior, un alt organ polițienesc capabil în a combate spălarea de bani și finanțarea terorismului este Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), fondat în 1989 din inițiativa statelor din Grupul celor Șapte (G7).

GAFI monitorizează progresele celor 37 de țări membre (printre care și România) în implementarea Recomandărilor GAFI, și examinează tehnicile de spălare a banilor și finanțarea terorismului și măsurile contra-măsuri. Nu în ultimul rând, promovează adoptarea și punerea în aplicare a Recomandărilor GAFI la nivel global.

De o atenție sporită a GAFI se bucură sectorul privat, având în vedere faptul că acesta joacă un rol important în prevenirea și detectarea neregulilor cu privire la sistemul financiar.

În ultimii ani, GAFI a observat apariţia tot mai frecventă de combinaţii sofisticate de tehnici, cum ar fi folosirea tot mai intensă a persoanelor juridice pentru a ascunde adevărații proprietari și controlul lor asupra câștigurilor ilicite, și folosirea pe scară largă a profesioniștilor independenți pentru furnizarea de consiliere și asistență în spălarea fondurilor provenite din infracţiuni.

În circumstanțele create de focarul COVID-19, se vor lua măsuri de supraveghere excepționale atât pentru economiile globale, cât și pentru economia națională. Cooperarea organelor abilitate în această materie va juca un rol important având în  vedere că unul din scopurile principale ale UE este acela de prevenire și detectare a folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului.